Test de cultură generală. Câte minute a durat cel mai scurt război din istorie?

Războiul Anglo-Zanzibar din 1896, puțin cunoscut, este considerat în general cel mai scurt război din istorie, durând doar 38 de minute, adică 2.280 de secunde.

Povestea începe cu semnarea tratatului Heligoland-Zanzibar dintre Marea Britanie și Germania în 1890. Acest tratat a stabilit sferele de influență ale puterilor imperiale în Africa de Est; Zanzibar a intrat sub influența britanică, în timp ce Germania a primit controlul asupra Tanzaniei continentale.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Cu această nouă influență, Marea Britanie a declarat Zanzibar protector al Imperiului Britanic și a instalat un sultan „marionetă” care să administreze regiunea. Hamad bin Thuwaini, care fusese un susținător al britanicilor, a fost numit sultan în 1893. Hamad a condus acest protectorat relativ pașnic timp de puțin peste trei ani, până pe 25 august 1896, când a murit brusc în palatul său. Deși adevărul nu va fi niciodată cunoscut pe deplin, se crede la scară largă că vărul său, Khalid bin Barghash, l-a otrăvit.

Această credință este întărită de faptul că, la câteva ore după moartea lui Hamad, Khalid s-a mutat deja în palat și a preluat poziția de sultan, fără a avea aprobarea britanicilor. Diplomații britanici locali nu au fost deloc mulțumiți de această situație, iar diplomatul șef din zonă, Basil Cave, a declarat rapid că Khalid ar trebui să se retragă. Khalid a ignorat aceste avertismente și a început să-și adune forțele în jurul palatului, povestește Historic UK.

Pregătiri pentru cel mai scurt război din istorie

Aceste forțe erau surprinzător de bine înarmate, deși multe dintre armele și tunurile lor erau de fapt cadouri diplomatice oferite fostului sultan de-a lungul anilor. Până la sfârșitul zilei de 25 august, Khalid își asigurase palatul cu aproape 3.000 de oameni, mai multe tunuri de artilerie și chiar un iaht regal modest înarmat în portul din apropiere. În același timp, britanicii aveau deja două nave de război ancorate în port, HMS Philomel și HMS Rush, iar trupele erau trimise rapid pe uscat pentru a proteja consulatul britanic și pentru a împiedica populația locală să se revolte. Cave a cerut și întăriri de la o altă navă britanică din apropiere, HMS Sparrow, care a intrat în port în seara zilei de 25 august.

Deși Cave avea o prezență armată semnificativă în port, el știa că nu avea autoritatea de a deschide ostilități fără aprobarea expresă a guvernului britanic. Pentru a se pregăti pentru toate eventualitățile, a trimis o telegramă la Ministerul de Externe în acea seară, întrebând: „Suntem autorizați, în cazul în care toate încercările de soluționare pașnică nu reușesc, să tragem asupra Palatului din navele de război?” În timp ce aștepta un răspuns de la Whitehall, Cave a continuat să emită ultimatumuri către Khalid, dar fără succes.

Ultimatumul

A doua zi, alte două nave britanice au intrat în port, HMS Racoon și HMS St George, cea din urmă având la bord pe contraamiralul Harry Rawson, comandantul flotei britanice din zonă. În același timp, Cave a primit o telegramă de la Whitehall care spunea: „Sunteți autorizați să adoptați orice măsuri pe care le considerați necesare și veți fi susținut în acțiunea dumneavoastră de Guvernul Majestății Sale. Totuși, nu încercați să luați nicio acțiune pe care nu sunteți sigur că o puteți realiza cu succes”.

Ultimatumul final pentru Khalid a fost emis pe 26 august, cerându-i-se să părăsească palatul până la ora 9 dimineața a zilei următoare. În acea noapte, Cave a cerut și ca toate bărcile nemilitare să părăsească portul în pregătirea pentru război.

Ultima încercare de abordare pașnică

La ora 8 dimineața, cu doar o oră înainte de expirarea ultimatumului, Khalid a trimis un răspuns lui Cave spunând: „Nu avem intenția de a ne coborî steagul și nu credem că veți deschide focul asupra noastră”. Cave a răspuns în stilul diplomatic britanic al secolului al XIX-lea, afirmând că nu dorește să tragă asupra palatului, „dar dacă nu faceți cum vi se spune, cu siguranță vom face acest lucru”.

Aceasta a fost ultima dată când Cave a auzit de la Khalid, iar la ora 9 dimineața a fost dat ordinul ca navele britanice din port să înceapă bombardarea palatului. Până la ora 09:02, majoritatea artileriei lui Khalid fusese distrusă, iar structura de lemn a palatului a început să se prăbușească cu cei 3.000 de apărători în interior. Tot în acest moment, la două minute după ce a început bombardamentul, se spune că Khalid a evadat printr-o ieșire din spate a palatului, lăsându-și servitorii și luptătorii să apere singuri palatul.

Cât a durat cel mai scurt război din istorie?

Până la ora 09:40, bombardamentul încetase, steagul sultanului fusese coborât și cel mai scurt război din istorie se încheiase oficial după doar 38 de minute. Pentru un război atât de scurt, rata de victime a fost surprinzător de mare, peste 500 de luptători ai lui Khalid fiind uciși sau răniți, în mare parte din cauza exploziilor de obuze în structura fragilă a palatului. Un ofițer britanic a fost și el grav rănit, dar s-a recuperat ulterior în spital.

Cu Khalid scos din peisaj, Marea Britanie a fost liberă să îl instaleze pe sultanul pro-britanic Hamud pe tronul Zanzibarului, iar acesta a domnit în numele Guvernului Majestății Sale timp de șase ani.

Cât despre Khalid, acesta a reușit să scape cu un mic grup de loiali la Consulatul German local. În ciuda cererilor repetate ale britanicilor pentru extrădarea sa, a fost scos clandestin din țară la 2 octombrie de către marina germană și dus în Tanzania de astăzi. Abia în 1916, când forțele britanice au invadat Africa de Est, Khalid a fost în cele din urmă capturat și exilat pe insula Sfânta Elena. După ce „și-a ispășit pedeapsa”, i s-a permis să se întoarcă în Africa de Est, unde a murit în 1927.

Vă recomandăm să citiți și:

Prima grădină botanică din România

79 de ani de la cel de-al doilea atac nuclear lansat de americani

Începutul sfârşitului: Ziua în care Napoleon îşi începea exilul

Mata Hari, curtezana care a făcut istorie devenind spioană în serviciul Germaniei